Ganduri necenzurate

~ATENTIE!!! Contine "continut" explicit!!!~

9 apr. 2008

Citeste si contempleaza!

Publicat de Sa.Ai.O.Nara | Etichete:

Ma intreb daca societatea in care traiesc ma va inghiti cu totul. Ma desprind usor de corpul de plumb...si ca un fulg, imi iau zborul privind peste lume. O proaspata mamica isi saruta dulcele odor in timp ce o alta uda buzele micutului ei aflat pe patul de moarte. Doua mame ce plang. Lacrimi de fericire, de usurare. Lacrimi de tristete si de durere. Poate din lacrimi a luat putere sufletul nostru. Ma cutremur si imi continui zborul mai departe. Dar ce vad? Un tanar isi gaseste alinarea doar cand se drogheaza. Cu pasi mici se indreapta spre moarte. E constient ca dependenta lui e psihica si crede ca se poate lasa oricand, dar uita ca toti prietenii si mai ales familia l-au parasit cand a ales aceasta cale. Si lacrimi de singuratate uda asfaltul. Ma cutremur si zbor mai departe. Pe o strada intunecata un tanar obliga o fetita sa intretina relatii sexuale cu el. O loveste, o tintuieste la pamant. Din ochii ei apar lacrimi de disperare! Din pacate nu pot face nimic, asta e sensul vietii. Imi deschid aripile si pornesc la drum. E dimineata si pe camp un taran mai in varsta lucreaza pamantul. E fericit. Are pamantul lui, o familie ce il asteapta acasa, are ce sa puna pe masa, pretuieste fiecare clipa din viata sa. Se incredinteaza lui Dumnezeu si nu uita sa ii multumeasca pentru toate bucuriile vietii dar si pentru necazurile ce l-au incercat.
Fata lui a venit acasa cu un nepotzel si asta i-a umplut viata de fericire, dar la scurt timp baiatul sau cel mic a murit de o boala necunoscuta. Nepotelul a crescut si s-a mutat la orash. Acum acesta are o familie noua ce il iubeste: sotia shi fetita sa. Dar ceva l-a indemnat sa se apuce de droguri. Iar fetita sa umbla pe strada in noapte sa isi caute taticul. Nu stie ca la urmatoarea straduta laterala o asteapta sfarsitul copilariei sale. Asta e povestea familiei sale. A acceptat tot ce i-a pus Dumnezeu in spate si nu se intreaba de ce. Stie k doar prin suferinta isi poate inalta sufletul.
Ma intorc in trupul meu de plumb, realizand ca problemele mele nu sunt atat de grave. Shi multumesc clipei in care am putut sa ma desprind de greutatile ce imi apasau pe aripi, pentru ca am vazut ca lacrimile ce imi curg seara pe obraz, lacrimile ce apar cand ma gandesc la el, sunt lacrimi speciale...

1 comentarii:

Dana si Florin spunea...

Bravo copilule, frumos scris. Sper ca ceea ce ai scris sa te motiveze in sens pozitiv, realizand si tu ca pe lume sunt probleme mult mai mari decat cele cu care ne confruntam noi zi de zi si sa-i multumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce ne da, bune sau rele, pentru ca toate ne sunt date cu un scop. Constientizand aceste lucruri, hai sa incercam sa fim mai buni, sa facem cat mai multe fapte bune, sa ajutam si pe altii in limitele puterilor noastre. Iti doresc succese multiple in tot ceea ce intreprinzi si te pupam!!!

9 aprilie 2008 la 10:33  

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)
Subscribe